Spre Aleph cuvant — Raul Constantinescu

Spre Aleph cuvant. Poeme \n \n Un poet mistic se vadeste a fi Raul Constantinescu in aceasta carte, poate cea mai ambitioasa dintre toate cate a scris, desi toate au mize majore, caci Raul nu se joaca de-a poezia, el arde pe rugul ei, un poeta vates insetat de extaze mistice, zic, un obsedat de ascensiunea si zborul catre transcendenta, topit de dorul de a intra in dialog cu Dumnezeu cel viu, depasindu-si limitele, iesind din corsetul conditiei umane... - Mircea Petean \n \n Scriitorul sud-american Jorges Luis Borges releva intr-o carte similara (de proza fantastica insa) ideea ca o opera isi rescrie la nesfarsit, prin cititorii sai, textul, pana ajunge la identificarea simbolului care sa exprime intr-un mod desavarsit divinitatea: "Ajung acum la inefabilul centru al povestirii mele; de aici incolo incepe disperarea mea de scriitor. Orice limbaj e un alfabet de simboluri a carui utilizare presupune un trecut pe care interlocutorii trebuie sa il cunoasca: cum sa transmiti infinitul Aleph, pe care memoria mea infiorata de teama abia il poate cuprinde?" Pentru J. L. Borges, Aleph este numele primei litere din alfabetul limbii sacre, centrul sacru - Axis Mundi. Aleph este si la Raul Constantinescu simbol al punctului apeironic in care se regasesc toate celelalte, simbol al divinitatii, al absolutului, al ingerescului din Cuvant. Incipitul este o invocatie a Cuvantului primar, fauritor de lumi. Prima verba apartine definitiv rugaciunii si dialogului divin. Cerescului i se cuvine rug aprins inaltat pe inima de Cuvantul prim al creatorului-poet. Aleph este inceputul si sfarsitul unei calatorii initiatice majore, care metamorfozeaza dumnezeiesc sufletul omului. Este "punctul" de viziune maxima a verbului transformat in porunca: "Sa fie lumina!" - Prof. dr. Maria-Daniela Panazan