Prizonier in vidul poeziei

Nicolae Sandu este vranceanul legat genetic de mioritism, fapt care determina atmosfera generala de nuntire, viata aparand ca o mireasa, iar rostirea poetica drept un ceremonial al "ermeticului dor": \n In care viata, in care moarte \n Sunt daruite ermeticului dor \n Pamant trudit de Dumnezeu in palma \n Ce creste plange marul oprit. \n E o permanenta nastere spre univers, sustinuta de o continua miscare spre patria poeziei, caci poetul se considera "cel imbatat de cuvinte/cel mostenit de cuvinte". - Mihai Cimpoi \n Privindu-ne de departe, ca si cum ar fi ajuns la capatul acelor teme, Nicolae Sandu compune elegii de un lirism stravechi. - Florin Muscalu \n ... Poetul Nicolae Sandu scrie o poezie asezata sub steaua de foc a luciditatii, o poezie care (totusi) nu respinge detaliul in favoarea esentei. El reuseste - aproape epic - sa creeze o reala atmosfera lirica, sa inchege un mod propriu care dezvaluie o sensibilitate, o complexitate sufleteasca perceptibile si implicit credibile... - Victor Sterom