Livada cu spaime

Clepsidra in Sol Major Tocmai am masurat timpul, \n mi-a dat cu plus, nicio virgula schimbata \n in destin. \n Nu-mi plac aniversarile, \n sunt prea mare albastra,prea \n mare cu sare de-acum, \n fac pe mascariciul feminin, \n mimez, \n tin discursuri aranjate de Edit Piaf, \n dansez pana la uitare, \n pieptul imi tresalta o secunda marunta, \n poate doua, \n fara cofeina. \n Gandul ma duce la barbatul elegant \n si sclipitor \n care a fost tata. \n Un pahar cu vin de Maderat, va rog, zicea. \n Era ingrijitorul fricilor mele, \n printre ciresi, langa nuc, \n pe deal la struguri. \n Aveam o livada imensa de spaime. \n Tata e departe, imi numara gandurile. \n Cateodata \n ii ies cu minus.