Istoria cladirii Operei Romane din Bucuresti

Cladirea Operei Nationale Bucuresti nu este doar locul in care traditia si inovatia se intalnesc sub lumina reflectoarelor, gazduind si promovand arta spectacolului, ci este o comoara arhitecturala, o opera de arta si una dintre cele mai frumoase carti de vizita ale culturii si ale istoriei noastre. Arhitectura sa magnifica si detaliile minutios lucrate nu doar ne incanta si ne uimesc, ci au devenit in timp cu adevarat reprezentative pentru romani, in general, si pentru bucuresteni, in particular. Ca un monument al mandriei si demnitatii nationale, cladirea ne invita sa exploram si sa descoperim trecutul, sa ne bucuram de prezent si sa visam la un viitor mai stralucitor. Intelegem ca arhitectura este arta mama, care ne conecteaza cu sufletul si identitatea noastra ca popor. - Daniel Jinga, directorul general al Operei Nationale Bucuresti Cei care au citit istoria Ministerului Lucrarilor Publice, scrisa dupa 150 de ani de la infiintarea acestei institutii, isi amintesc desigur ca domnul Noica a pus punct acestei lucrari inainte de evenimentele din vara lui 1948, cand marea nationalizare a ravasit economia tarii si a destabilizat ordinea administrativa. Un minister al Lucrarilor Publice nu si-a mai gasit rostul in noua conjunctura istorica. Si nici edificii care sa reprezinte varfuri ale arhitecturii moderne nu s-au mai ridicat, intr-o vreme in care, pe scena Teatrului National, se juca piesa unui dramaturg sovietic Surasul costa un milion. Piesa critica "risipa de bani" pentru proiecte de arhitectura ornamentala. Era timpul blocurilor standardizate, care au depersonalizat orasele cu liniile lor anoste si cu ziduri cenusii. Iata insa ca, surprinzator, la inceputul anilor '50, este aprobat proiectul cladirii unei institutii de arta dupa regulile arhitecturii moderne: Opera Romana, ridicata intre anii 1951 si 1953. O exceptie printre constructiile anilor '50. Profesorul Noica ii dedica astazi, la cea de-a 70-a aniversare a acestui impunator edificiu, cel de-al XX-lea volum din seria amintita mai sus. - Academician Mugur Isarescu