Darul Domnului Borges — Crisula Stefanescu

In America fiind, prin 1986, am visat intr-o noapte ca m-a sunat Jorge Luis Borges. Mi-a facut atunci o propunere care m-a uluit. Ulterior, drumuri tainice m-au dus la Eichendorf, locul de bastina a inaintasilor lui Joseph von Eichendorff. Acolo, in tihna, i-am citit pe amandoi, pe Borges si pe von Eichendorff, si am inceput sa ne vizitam in noptile mele albe si sa stam de vorba. Cartea de fata este rodul acestor intalniri. - Autoarea Poemele au forta, capacitate exploziva (Fuga fantastica si mai ales antologica Mesteacanul), dar si neasteptat umor (Indignarea criticii), anuntand sclipitoarele conversatii imaginare cu spiritul tutelar (Borges), ce-i deschid, paradoxal, portile spre tinutul parasit demult, aureolat de legenda, vitalitate, inteligenta. Caracalenii, Strada cu nume imperial impresioneaza prin tensiunea evocatoare abil strunita, greu de obtinut de orice artist ce se intoarce la obarsii. Prin Darul Domnului Borges, Crisula Stefanescu forteaza portile marii poezii romanesti. - Liviu Grasoiu