Pe firul de paianjen al memoriei

Deopotriva jurnal si document ce reflecta pulsul Romaniei interbelice, cu precadere cel al tumultuoasei lumi literare autohtone, Pe firul de paianjen al memoriei are o "distributie" impresionanta, printre protagonisti numarandu-se nume ca Mihail Sebastian, Camil Petrescu sau Hortensia Papadat-Bengescu. Privind in urma cu luciditate, "fara manie", autoarea ne reveleaza atat relatia sa cu lumea din jur, cat si pe cea cu propria opera si propriile personaje, lasand sa transpara in paginile ei cele mai intime, printre tensiunile unei epoci dominate de antisemitism si de razboi, acelasi fior de tandrete care a facut-o cunoscuta publicului larg. Va trebui sa vorbesc si despre mine, cu detasarea pe care mi-o dau anii care au trecut de atunci. Se spune acum ca eram tulburator de frumoasa. Cred ca se exagereaza. N-am crezut niciodata ca sunt frumoasa. Si poate tocmai fiindca eram nesigura de fizicul meu, nemultumita, eram atat de cocheta, de preocupata sa plac. Si reuseam, fiindca eram vie, nelinistita, vibrand ca o frunza la cea mai usoara adiere, permeabila la tot ce e viata. Nu stiu la ce ma gandeam in clipa cand, traversand bulevardul, m-am pomenit intre doua masini. Am inchis ochii, tinandu-mi respiratia, ca sa ocup cat mai putin loc in spatiu. Totul depindea parca de asta. Subtire pe atunci ca o trestie, am scapat neatinsa. \n Daca muream? Si ziua intreaga am repetat: daca muream? Si mi-a fost frica sa nu adorm, ca sa nu mor in somn. Daca as muri, n-as sti ce inseamna dragostea adevarata, n-as sti ce a simtit Anna Karenina in bratele lui Vronsky, n-as sti cum arata Parisul, altfel decat in romane si filme. N-as lasa nimic in urma mea. Pentru ce m-am nascut, daca nu pot raspunde la intrebarea: pentru ce am trait? \n \n Cella Serghi, una dintre cele mai importante scriitoare din literatura romana, s-a nascut in 1907 la Constanta, intr-o casa aflata la malul marii. A debutat in zorii celui de-Al Doilea Razboi Mondial cu romanul Panza de paianjen, caruia i-au urmat, printre altele, Cartea Mironei, Gentiane sau Aceasta dulce povara, tineretea. In tinerete, perioada evocata in insemnarile sale publicate in 1977 sub titlul Pe firul de paianjen al memoriei, a fost foarte apropiata de numeroase personalitati ale lumii literare romanesti, printre care si Camil Petrescu, cu care a avut o lunga si coplesitoare idila.