Paradisul nebunilor — Carmen Benedicta

Remarcabilul roman de debut al prozatoarei Carmen Benedicta, se inscrie in buna tradietie a literaturii fundamental feminine (inaugurata la noi de Hortensia Papadat-Bengescu), printr-o sensibila si pertinenta instrospectie psihologica a personahelor aflate in situatii limita. Paradisul Nebunilor este unul dintre putinele romane ale literaturii romane postdecembriste care descrie perioada totalitar-comunista plecand de la viata familiei unui primsecretar de judet. Desfasurate pe mai multe planuri, povestile de dragoste ale cuplurilor tesute intr-un climat aproape dezumanizat, greu perceput de cei din afara sistemului. Carmen Benedicta mantuieste cu profesionalism si umor relatiile interumane prin prisma intereselor de clasa si partid, aducand in prim plan nu numai vietile de huzur ai potentialilor vremii, cu minciuni, indiferenta, tradari si crime, dar si starile sufletesti ale taranilor si ale persoanelor care si-au pastrat, in ciuda vicisitudinilor epocii, propria intregritate sufleteasca si demnitate umana. Nebunii din romanul lui Carmen Benedicta si-au gasit un paradis, din fericire, vremelnic, spulberat in decembrie 1989 de tinerii de aceeasi varsta cu personajele cartii. \n Paradisul nebunilor are meritul de a impune o autoare si un stil de sensibilitate in peisajul literatrii romane contemporane - Tudor Nedelcea, istoric si critic literar