Orizonturi. Originile globale ale stiintei moderne

Superb... Aceasta nu este doar o istorie a stiintei. Este o istorie a lumii moderne vazuta prin lentila stiintei. - Los Angeles Review of Books Istoria stiintei asa cum nu a fost niciodata spusa pana acum: o poveste despre outsideri si eroi necunoscuti venind din afara canonului occidental, cu care suntem familiari cei mai multi dintre noi. \n Cand ne referim la originile stiintei moderne, incepem de obicei cu Europa. Ne amintim de marile minti ale lui Nicolaus Copernic, Isaac Newton, Charles Darwin si Albert Einstein. Dar istoria stiintei nu este si nu a fost niciodata un efort exclusiv european. Copernic s-a bazat pe tehnicile matematice provenind din texte arabe si persane. Legile miscarii ale lui Newton au plecat de la observatii astronomice realizate in Asia si Africa. Cand Darwin scria Despre originea speciilor, a consultat o enciclopedie chineza din secolul al XVI-lea. Si cand Einstein a studiat mecanica cuantica, a avut ca sursa de inspiratie pe de fizicianul bengalez, Satyendra Nath Bose. \n Orizonturi este o istorie a stiintei asa cum nu a fost vreodata povestita pana acum, dezvaluindu-si eroii necunoscuti, dar si faptul ca cele mai importante descoperiri stiintifice au avut loc prin schimbul de idei al diferitelor culturi din intreaga lume. In aceasta istorie ambitioasa, revelatoare, James Poskett reformuleaza istoria stiintei, dezvaluind contributiile vitale pe care oamenii de stiinta din Africa, America, Asia si Pacific le-au adus acestei povesti globale. Il chema Tupaia, era preot si navigator polinezian si se orienta pe mari urmand traseele stelare si unduirile valurilor. El a facut prima harta a Oceanului Pacific pentru James Cook, ajutandu-l pe el si pe alti exploratori europeni sa se orienteze intr-o lume pe care nu o cunosteau, dar voiau s-o cucereasca. Il chema Graman Kwasi, se nascuse in Africa de Vest, dar a trait ca sclav pe o plantatie de zahar din America de Sud. Acolo a descoperit un remediu impotriva malariei care l-a facut atat de celebru incat naturalistul suedez Carl Linnaeus a botezat o planta in onoarea sa si l-a ajutat sa-si poata dedica restul vietii studiului botanicii. Il chema Isaac Newton si a facut una dintre cele mai mari descoperiri ale tuturor timpurilor, dar asta nu in timp ce astepta sa-i cada un mar in cap, ci stand confortabil in biroul sau si citind avid cartile de calatorie ale navigatorilor si exploratorilor vremii sale. Cu mintea sau cu pasul, oamenii si-au dorit intotdeauna sa inteleaga mai mult din lumea in care traiesc, iar fiecare cucerire facuta cu gandul a fost intotdeauna urmata si de o cucerire facuta cu pasul, si invers. James Poskett spune povestea istoriei stiintei si a oamenilor care si-au dedicat viata intelegerii si, deopotriva, cuceririi lumii, intrucat cei care au vrut s-o inteleaga si cei care au vrut s-o cucereasca au fost intotdeauna strans legati unii de ceilalti, si asa continua sa fie si acum. Pentru ca puterea este, si a fost intotdeauna, cunoastere. - Laura Caltea O repovestire radicala a istoriei stiintei... Poskett imbina cu pricepere realizarile unor figuri mai putin cunoscute in istoria mai larga a stiintei... Cartea e de o claritate izbitoare. - Financial Times \n \n Traducere din limba engleza de Bogdan Ghiurco.