Nuvele — Ion Luca Caragiale

La Caragiale, ca la multi dintre scriitorii de astazi, tragicul si fantasticul rezulta dintr-un conflict intre Realitatea imediata si comdia fara sfarsit, care se repeat, ambele, acoperind monoton intreg campul vietii si nelasand loc pentru tot ce nu-I asemenea lor.[...] Comicul si fantasticul caragialian sunt compacte si unitare, nu cunosc fisura, si, astfel, deformarea umanitatii atinge prin proportii tragicul. Orice s-ar spune, pivotul acestei arte nu sta in satisfactia, in increderea linistita ca asa a fost intotdeauna lumea, ca societatea in care traieste autorul nu e mai rea decat altele. Odata cu I. L. Caragiale "mutilarea" lumii, in ciuda aparentelor atasate valorilor traditionale, se deschide mereu tragicului, pentru ca e un teren aflat in imposibilitatea de a gasi o iesire: un act uman care se exercita in gol. - Lucian Pricop Cuprins: • In volume. Trei novele (1892) - Pacat, O faclie de Paste, Om cu noroc • Note si schite (1892) - Din carnetul unui vechi sufleor, Grand Hotel "Victoria romana", Un artist, Norocul culegatorului • Schite usoare (1896) - Noaptea Invierii • Schite (1897) - O inventie mare, Poveste • Momente (1901) - La hanul lui Manjoala, Canuta om sucit, Doua loturi, La conac, Caut casa, Boborul, Baioneta inteligenta • Schite noua (1910) - Kir Ianulea, Mama, Pastrama trufanda, Partea poetului, Monopol, Ion, Calul dracului • In periodice - In vreme de razboi • Postume - Abu-Hassan