Memorii intermitente

Dino Grandi s-a nascut la 4 iunie 1895 in localitatea Mordano, langa Imola. Tatal sau, Lino, era cel mai mic dintre cei noua frati si provenea dintr-o familie de fermieri. Lino, tatal lui Dino, a fost trimis sa studieze la seminarul episcopal din Imola, unde a ramas pana la absolvirea studiilor clasice. Intors la Mordano, Lino Grandi a inceput sa-si puna in valoare cultura sa, lucrand ca administrator la un mare proprietar de terenuri, pana cand, la intoarcerea in Mordano, a cumparat un teren. \n Dupa ce a intrat in posesia terenului sau, la fel ca ceilalti opt frati ai sai, s-a apucat de agricultura. Ca atare, Lino Grandi a avut idei cel putin revolutionare pentru acele vremuri si, de fapt, a fost printre primii care au introdus in mediul rural a provinciei Emilia Romagna masini de treierat, ingrasaminte chimice si prototipuri ale altor masini agricole spre oroarea fermierilor care le luau drept vrajitoare si incercau sa le arunce in santuri. \n \n Primii 3 ani de scoala elementara Dino face in localitatea natala. La varsta de zece ani, baiatul, care invata foarte bine, este inscris la liceul din Imola. Aici, datorita pasiunii pentru studiile "clasice", a avut prima sa pasiune pentru carti. Citeste tot ce gaseste prin casa, incepand cu "Vietile" lui Plutarh si trecand prin Alfieri si Cesare Balbo, pana la operele complete ale lui Giuseppe Mazzini. \n Dino Grandi nu-si iroseste zilele prin trattorii si cafenele ca ceilalti si nu-si cheltuie banii primiti de la tatal sau in doar cateva zile. Este un pic "boem" si un pic rebel, dar fara sa exagereze. Dupa ce a absolvit liceul cu cele mai bune note, in loc sa plece intr-o excursie de recompensa la Rimini, ca toti prietenii sai, s-a retras pentru trei luni la manastirea Praglia, pe dealurile Euganean, "pentru a trai o viata de calugar". \n Aici, Dino a legat imediat o puternica prietenie cu Don Antonio Pelizzola, un om plin de viata si de cultura, care l-a introdus pe baiat in modernism, in filozofia lui Rosmini si in sport, invatandu-l sa vasleasca pe raul Po. Dino petrece zile lungi pe rau, fascinat de frumusetea naturii si a femeilor. Intre timp, cultura sa incepe sa ia o turnura periculoasa. Ascunzandu-se de parintele Pelizzola, citeste cartile interzise ale lui Fogazzaro: tonul senzual si catolic al "Sfantului" ii taie somnul. Dintr-o data, i-a descoperit si pe filosofii si poetii romantismului german: Fichte, Schlegel, Novalis, Krner. Acest nou gust i-a venit de la primele sale apropieri de critica lui Benedetto Croce. [...] \n \n Traducere din limba italiana de Ionescu Cristian Gabriel.