Heterologie

Heterologie. Introducere in etica lui Levinas \n \n Levinas vine cu pachetul propriu de concepte, de termeni si sensuri dintre care unele pot stanjeni naiva prezumtie a inteligibilitatii imediate. Sa le amintim pe cele mai frecvente, pentru a nu ne trezi descumpaniti in mijlocul discursului ce le pune la lucru, pentru a ne fi clare instrumentele cu care operam: Altfel decat a fi... este expresia pentru un concept lipsa, al carui sens ar trebui sa acopere o terta realitate, dincolo de dualismul fiinta-nefiinta, drag ontologiei traditionale, sau dincoace de structura amfibologica fiinta-fiind. Nu e vorba de un alt mod al fiintei si nici de neant ca alternativa radicala la fiinta, ci de un altfel decat a fi, de o alteritate atat in raport cu fiinta, cat si cu neantul. Dincolo de fiinta este binele sau bunatatea, odata cu care ontologia este translata in etica. A fi bun inseamna a fi mai mult decat a fi, adica a produce relatie, responsabilitate, expresie. Se are in vedere, deci, mai mult decat orizontul neutru al fiintei, se propune nu doar un orizont calificat, ci insusi principiul calificarii, Binele. Sensul fiintarii si al relatiei trebuie sa stea sub egida acestuia, astfel viata in lume capata ordine, traiectorie, finalitate etica. Importanta nu este a fiinta, caci in cele din urma si calaii, si victimele, si cadavrele fiinteaza; important este a realiza binele, a savarsi saltul deasupra fiintei. - Vianu Muresan