Fram ursul polar — Cezar Petrescu

O frumoasa si induiosatoare poveste despre animalul gheturilor - Fram, ursul polar. O nuvela pentru toti, mari si mici deopotriva. Poate un pic mai trista pentru copii, dar cu siguranta de citit! \n ... De ce intarzia Fram? Aceasta nu se mai intamplase niciodata. Fram ii intrecea pe toti. El nu avea nevoie de imblanzitor, de cravasa si de semnale. Intra singur in arena, ca un om. Intra in doua labe, cat e de mare. Saluta in dreapta si in stanga, inainte si inapoi. Se plimba cu labele la spate, de jur imprejurul arenei, pana ce se potoleau aplauzele. Pe urma facea un semn ca vrea liniste. Si incepea singur programul lui. Se ridica pe prajina ca un marinar pe catargul corabiei. Umbla cu o bicicleta uriasa, trecand pe punti in cumpana. Facea dublu salt mortal si bea bere din sticla. Stia sa fie comic si grav. Invita cu laba luptatori din galerie si staluri sa boxeze cu el. Intotdeauna se gasea cineva din galerie sa coboare si sa incerce. Lupta sfarsea in hazul tuturor, fiindca Fram era puternic, dar bland si glumet. Cu o singura laba moale culca omul la pamant. Pe urma incepea sa numere, batand cu laba in aer: una, doua, trei, patru, cinci... Cand ispravea de numarat, isi ridica adversarul subsuoara ca pe-o boccea si-i dadea drumul de-a rostogolul la picioarele publicului din loje. Omul se ridica rusinat, stergandu-se de praf, in rasul lumii. Fram chema cu laba, sus, spre galerie: — Ei, cine mai pofteste? Curaj, va rog!