Balada necunoscutului

Daca orice calatorie este, pana la urma, o coborare in infernul launtric, nu multe povesti incep in bardo, limbul fragil dintre moarte si reintrupare. Dupa ce alegi etajul 8 dintr-un cartier marginas al Bucurestiului, urmeaza o inerenta cumpanire. Nostalgiilor si neputintelor le contrapui izbanzile si amintirile luminoase. Ce cantareste mai greu: un tata generos, care vrea sa arate Occidentul, mult timp interzis, fiicei sale de 12 ani? O traumatizanta preumblare prin Cartierul Rosu, sau alaiul sarbatoresc al printeselor Disney? Figura tatalui oscileaza intre un Lear tiran si un Lear suferind. Care ipostaza lumineaza mai tare dupa o lunga explorare in necunoscut? \n \n \n